ar mai fi o sperantza :)

liberala convinsa pana mai ieri, m-am trezit intr-o dimineata din cauza unui cutremur ideologic . . . (da, ce n-ai mai auzit de cutremure ideologice? :P ) din fericire efectele nu au fost devastatoare pentru orasul ideologic in care am ales sa traiesc . . .cladirile au ramas la locul lor, supermarketurile, proprietatile private si drumurile publice (nishte neni, libertarieni, le-ar privatiza si pe astea la o adica ;) ) . . . omuletzii (s-ar putea citi "gandurile") au continuat sa fie liberi, sa circule liber, sa-si exprime liber convingerile, sa consume liber fara teama de represalii . . . totusi, pareau schimbati . . . hotarasera sa nu mai ia lumea asa cum e . . . da, e adevarat, economia de piata poate fi considerata fara a gresi prea mult, expresia pura a geniului modern . . . dar cum omuletzii mei erau intr-o "dispozitie filosofica" au inceput sa-si puna intrebari : ce se intampla cand capitalul se transforma din mijloc (de a prezerva viata) in scopul unic al existentei? ce se intampla cand fiinta umana se desparte de ea insasi, fiind prea ocupata sa acumuleze? e suficient ca suntem liberi sa consumam pentru a presupune ca alegerile pe care le facem sunt ale noastre? daca nu ne place ceva la sistemul in care traim, exista vreo speranta ca ne vom putea intoarce vreodata la noi insine? sau ne aflam intr-o schema determinista in care asemenea revelatii e mai bine sa nu ai daca nu vrei sa te transformi intr-un Sisif oarecare? DA . . . un domn respectabil, pe numele lui, Erich Fromm, le-a aratat omuletzilor mei solutia . . . si pare atat de triviala, si ne-a fost vanduta in atatea telenovele, si cantece, si poezii incat daca te-ai gandit vreodata ca esti anti-consumerist s-ar putea sa ai o zvacnire de revolta . . . da . . . ai fost poluat de atatea ori pe 14 februarie cu inimioare de plush si bomboane de ciocolata in forma de inimi rosii, incat te vei gandi de doua ori daca sa citesti mai departe sau nu . . .

"Stiam ca noi contam prea putin in comparatie cu universul, stiam ca nu insemnam nimic; dar a fi atat de mic pare oarecum linistitor si coplesitor in acelasi timp. Acele cifre, acele dimensiuni care depasesc puterea gandirii umane sunt cu totul de neinfrant. Exista ceva, indiferent ce, de care ne putem agata? In mijlocul acestui haos al iluziilor in care suntem azvarliti cu capul inainte, exista un singur lucru care se distinge clar ca fiind adevarat, iar aceasta este dragostea. Tot restul este nimic, un spatiu gol. Privim incordati intr-o enorma genune intunecata. Si ne e frica" (Julian Green, Personal Record in Erich Fromm- Frica de libertate)

P.S. nu stiu ce faci tu dupa ce citesti dulcegaraia asta . . . eu am fugit sa ling o lamaie ;) (sa nu indraznesti . . . sa te gandesti la prostii :)) )