-despre cum sa nimeresti gresit piesa de teatru-
marti . . . 3 ceasuri rele? . . . eh, doar o superstitie banala prin care ne cream iluzia ca martea greselile sunt permise . . . pentru ca oricum nu sunt ale noastre . . . e mana destinului ;) ei bine, nu . . . marti, 3 ceasuri bune !!! de teatru . . .
19:23
ne indreptam grabiti spre Teatrul Foarte mic sa servim o portie proapata de "fasole batuta mar" . . . sala arhiplina . . . loja? goala :D . . . printre reflectoare savant asezate (n-am inteles nimic din arta asta a asezari reflectoarelor, dar cu siguranta trebuie sa fie ceva important ;) ) am gasit o masa rotunda si ne-am facut comozi ;)
cum a fost piesa? ciudata, desi nici urma de fasole . . . :) spre sfarsit revelatia divina: nimerisem la cantareata cheala . . . fasolea batuta mar urma ;)
despre cantareata cheala ce pot spune?
1. ca nu era nici o cantareata cheala
2. ca la un prim nivel de perceptie n-am inteles nimic
3. ca dupa ce am incercat sa procesez (pentru ca eul meu rational n-ar accepta in veci ca nu poate intelege unele lucruri) am reusit sa ingaim dezarmata : teatru absurd...
Poate ar trebui sa-l las pe Ionesco sa va spuna mai multe:
"Am fost rugat adesea să spun care era scopul meu, ce intenţii aveam când scriam o piesă sau alta.De exemplu, atunci când mi s-a cerut să mă explic în legătură cu piesa Cântăreaţa cheală, prima mea piesă, am spus că este o parodie a teatrului de bulevard, pur şi simplu o parodie făţişă a teatrului, o critică a clişeelor de limbaj şi a comportamentului automat al oamenilor; am declarat de asemenea că este expresia unui sentiment al Insolitului pătruns în cotidian, un Insolit care se dezvăluie chiar în sânul celei mai uzate banalităţi; s-a spus că este o critică a micii-burghezii, chiar, mai precis, împotriva burgheziei englezeşti pe care, de altfel, nu o cunoşteam deloc; s-a spus că era o tentativă de dezarticulare a limbajului sau de distrugere a teatrului; s-a mai spus şi că este teatru abstract, deoarece această piesă nu are acţiune; s-a zis că este comic pur, sau piesa unui nou Labiche, folosind toate reţetele comicului tradiţional; a fost numită piesă de avangardă, deşi nu există o înţelegere comună asupra definiţiei cuvântului "avangardă", s-a zis că este teatru în stare pură, deşi nimeni nu ştie exact nici ceea ce reprezintă această formă de teatru.Dacă eu însumi spun că nu era decât un joc cu totul gratuit, nici nu infirm şi nici nu confirm definiţiile sau explicaţiile precedente, deoarece chiar şi jocul gratuit, sau poate tocmai jocul gratuit poartă încărcătura a fel de fel de semnificaţii care reies din jocul însuşi. În realitate, scriind această piesă, apoi pe cele care i-au urmat, n-am avut iniţial o "intenţie", ci o pluralitate de intenţii semi-conştiente sau semi-inconştiente. De fapt, în ceea ce mă priveşte, intenţia sau intenţiile se precizează în şi datorită creaţiei artistice. Construcţia nu este decât revelarea edificiului interior care se lasă astfel descoperit..."[ sursa aici]
Cat despre Marin Sorescu si Fasolea lui . . . intr-un episod viitor ;)
marti . . . 3 ceasuri rele? . . . eh, doar o superstitie banala prin care ne cream iluzia ca martea greselile sunt permise . . . pentru ca oricum nu sunt ale noastre . . . e mana destinului ;) ei bine, nu . . . marti, 3 ceasuri bune !!! de teatru . . .
19:23
ne indreptam grabiti spre Teatrul Foarte mic sa servim o portie proapata de "fasole batuta mar" . . . sala arhiplina . . . loja? goala :D . . . printre reflectoare savant asezate (n-am inteles nimic din arta asta a asezari reflectoarelor, dar cu siguranta trebuie sa fie ceva important ;) ) am gasit o masa rotunda si ne-am facut comozi ;)
cum a fost piesa? ciudata, desi nici urma de fasole . . . :) spre sfarsit revelatia divina: nimerisem la cantareata cheala . . . fasolea batuta mar urma ;)
despre cantareata cheala ce pot spune?
1. ca nu era nici o cantareata cheala
2. ca la un prim nivel de perceptie n-am inteles nimic
3. ca dupa ce am incercat sa procesez (pentru ca eul meu rational n-ar accepta in veci ca nu poate intelege unele lucruri) am reusit sa ingaim dezarmata : teatru absurd...
Poate ar trebui sa-l las pe Ionesco sa va spuna mai multe:
"Am fost rugat adesea să spun care era scopul meu, ce intenţii aveam când scriam o piesă sau alta.De exemplu, atunci când mi s-a cerut să mă explic în legătură cu piesa Cântăreaţa cheală, prima mea piesă, am spus că este o parodie a teatrului de bulevard, pur şi simplu o parodie făţişă a teatrului, o critică a clişeelor de limbaj şi a comportamentului automat al oamenilor; am declarat de asemenea că este expresia unui sentiment al Insolitului pătruns în cotidian, un Insolit care se dezvăluie chiar în sânul celei mai uzate banalităţi; s-a spus că este o critică a micii-burghezii, chiar, mai precis, împotriva burgheziei englezeşti pe care, de altfel, nu o cunoşteam deloc; s-a spus că era o tentativă de dezarticulare a limbajului sau de distrugere a teatrului; s-a mai spus şi că este teatru abstract, deoarece această piesă nu are acţiune; s-a zis că este comic pur, sau piesa unui nou Labiche, folosind toate reţetele comicului tradiţional; a fost numită piesă de avangardă, deşi nu există o înţelegere comună asupra definiţiei cuvântului "avangardă", s-a zis că este teatru în stare pură, deşi nimeni nu ştie exact nici ceea ce reprezintă această formă de teatru.Dacă eu însumi spun că nu era decât un joc cu totul gratuit, nici nu infirm şi nici nu confirm definiţiile sau explicaţiile precedente, deoarece chiar şi jocul gratuit, sau poate tocmai jocul gratuit poartă încărcătura a fel de fel de semnificaţii care reies din jocul însuşi. În realitate, scriind această piesă, apoi pe cele care i-au urmat, n-am avut iniţial o "intenţie", ci o pluralitate de intenţii semi-conştiente sau semi-inconştiente. De fapt, în ceea ce mă priveşte, intenţia sau intenţiile se precizează în şi datorită creaţiei artistice. Construcţia nu este decât revelarea edificiului interior care se lasă astfel descoperit..."[ sursa aici]
Cat despre Marin Sorescu si Fasolea lui . . . intr-un episod viitor ;)
