minciuna vs pacaleala

bineinteles prefer Adevarul . . . oricum ar fi el, are o mare calitate: te ajuta sa tragi linie intre alb si negru, sa-ti definesti "teritotiul" intr-un mod realist . . . si minciuna care seamana cu un adevar te ajuta sa tragi o linie . . . dar nu e cea reala . . . si daca minciuna care seamana cu un adevar se dovedeste in final a fi o minciuna doare al dracului de tare . . . mai tare decat orice adevar . . .totusi, dintre minciuna si pacaleala aleg minciuna . . . de ce? prin natura intentiei ei minciuna este mai morala . . . minciuna are un scop bine definit in afara sensului ei: vrei sa-ti scapi pielea? minti . . . vrei sa-l scutesti pe celalalt de un adevar neplacut? minti . . . pacaleala in schimb este un coportament hedonist: scopul clar definit este unul singur, indisolubil de natura pacalelii: vrei sa obtii placere pe seama confuziei celuilalt? pacalesti . . . imi pare mai moral sa minti din lipsa de curaj decat sa pacalesti din dorinta de a obtine o placere sordida . . .

dincolo de discutia asta despre pacaleala si minciuna, despre moralitate si imoralitate sau amoralitate, prefer adevarul: prefer de un milion de ori o persoana care spune nu cand eu as vrea sa spuna da, decat o persoana care incearca sa minta/pacaleasca evitand raspunsul . . .

pro sau contra: reclame stradale

zilele trecute vorbeam cu o prietena despre reclamele stradale. . . ea imi marturisea ca se simte agasata de toate panourile acelea publicitare care sufoca centrul marilor orase . . . mie insa mi se pare ca reclama strada este mai mult un aspect cosmopolit care tine de cultura orasului . . . stiu ca sunt intr-un mare oras pentru ca centrul lui arata ca un pom de craciun noaptea, si asta e ceva care ma face sa zambesc . . . as putea chiar sa stiu ca trec pe deasupra unui mare oras cu avionul noaptea si sa-i simt pulsul colorat :) stii? muzeele, statuile, parcurile frumoase ale marelui
oras nu tipa . . . sunt prezente discrete pe care le descoperi in plimbari lungi pe strazile intortocheate ale marelui oras . . . dar reclamele stradale? pline de lumina, de culoare, de frumusete care te implora sa cumperi . . . reclamele stradale sunt curtezanele marelui oras, nu le dorim prezenta, dar ne uitam invidios sub coltul ochiului dupa ele . . . mie imi plac, si imi vine greu sa imi imaginez bucurestiul fara ele . . . sa fiu oare o victima a consumerismului? sau a chiciului urban? who knows? :D

Later edit: i'm not the last unicorn :)