n-am spus-o niciodata . . . vobind cu Alex zilele trecute imi spunea: "n-ai spus-o niciodata, te crezi grozava, dar . . . de cate ori ai vrut sa o spui si te-ai abtinut sub scuza stupida a lui poate-nu-e-momentul-potrivit??" cred ca are dreptate . . . e ca si cum m-as teme sa nu provoc "demonul" . . . sa nu-l las sa-mi arate ca "ily" nu exista . . .
dar totusi . . . timpul trece peste noi . . . cu bucurii mirosind a soare cu ciocolata, cu esecuri cu gust de mancare de praz (o urasc :P ), cu figuri triste la metrou si cu altele emancipate la teatru, sau invers, cu inceputuri de an scolar, sau cu sfarsituri, cu primul job, si cu al doilea, si cu al nici-nu-i-mai-stii-numarul . . . dar despre cate zile poti sa zici(de exemplu) cu atata claritate: " in dimineata aia am luat amenda pe RATB . . . era 6:53, pe 13 februarie 2003, tocmai plecasem de la Mihnea, unde bauseram impreuna o cafea fierbinte cu lapte . . . eram atat de fericita, ca nici nu i-am observat pe controlori"? mi-e dor de zilele acelea in care fiecare por, si fiecare fir de par, fiecare celula din corpul meu, si fiecare atom din lucrurile pe care le ating susotesc despre iubire tesandu-mi suras visator pe chip . . .
ilustre necunoscut, cu nume de nobil slav, ratacit demult in spatiul dintre eu si noi, declar in deplina cunostinta de cauza, libera si nesilita de nimeni ca te-am iubit . . . imi pare rau ca n-am avut curaj sa o spun atunci cand ar fi fost la timpul prezent . . .
dar totusi . . . timpul trece peste noi . . . cu bucurii mirosind a soare cu ciocolata, cu esecuri cu gust de mancare de praz (o urasc :P ), cu figuri triste la metrou si cu altele emancipate la teatru, sau invers, cu inceputuri de an scolar, sau cu sfarsituri, cu primul job, si cu al doilea, si cu al nici-nu-i-mai-stii-numarul . . . dar despre cate zile poti sa zici(de exemplu) cu atata claritate: " in dimineata aia am luat amenda pe RATB . . . era 6:53, pe 13 februarie 2003, tocmai plecasem de la Mihnea, unde bauseram impreuna o cafea fierbinte cu lapte . . . eram atat de fericita, ca nici nu i-am observat pe controlori"? mi-e dor de zilele acelea in care fiecare por, si fiecare fir de par, fiecare celula din corpul meu, si fiecare atom din lucrurile pe care le ating susotesc despre iubire tesandu-mi suras visator pe chip . . .
ilustre necunoscut, cu nume de nobil slav, ratacit demult in spatiul dintre eu si noi, declar in deplina cunostinta de cauza, libera si nesilita de nimeni ca te-am iubit . . . imi pare rau ca n-am avut curaj sa o spun atunci cand ar fi fost la timpul prezent . . .
5 comentarii:
Dar daca ai fi spus atunci, ceea ce era de spus, ce anume crezi ca s-ar fi schimbat?
nu m-ar fi apucat melancolia asta . . . sau nu as fi avut nici un pretext cu care sa o hranesc in seara asta . . . :)
Acest "te-am iubit" o data spus... poate suplimenta doza de melancolie:)
ILUSTRUL NECUNOSCUT CU NUME SLAV poate ca nu a meritat sa-i spuyi ceea ce era de spus... Sau ma insel???
am facut-o pentru mine . . . daca tot nu am putut sa i-o spun lui atunci, macar sa o spun lummii intregi acum, si sa alung gandul asta bantuitor :)
unele lucruri e mai bine sa le lasi nespuse
Trimiteți un comentariu